Societatea Inginerilor de Automobile din Romania

TERMINOLOGIE

Explorări lingvistice în ingineria autovehiculelor

„Mal nommer les choses c’est ajouter au malheur du monde” – Albert Camus

Prin intermediul acestei rubrici, SIAR dorește să aducă o contribuţie la obiectivul de standardizare a terminologiei româneşti din domeniul ingineriei autovehiculelor, într-un context în care libera circulaţie favorizează multilingvismul şi plurilingvismul, dar rămâne constantă nevoia de prezervare şi îmbogăţire a patrimoniului lingvistic naţional, inclusiv la nivelul limbajelor specializate.

Sub aspect social, există instituţii care reglementează în domeniul limbilor, care stabilesc norme lingvistice, iar sensul profund al acestei „legiferări” în limbă este tocmai această nevoie de consens, de raportare la referenţiale unice, astfel încât codul lingvistic să asigure o comunicare cât mai eficientă în rândul utilizatorilor lui, cât mai puţin afectată de echivoc, ambiguitate, neînţelegere, eşec comunicaţional şi, în ultimă instanţă, eşec al funcţionării sociale. Academiile sunt, în general, însărcinate cu această responsabilitate, aşa cum este şi Academia Română şi şi-o exercită prin publicarea de dicţionare şi gramatici, revizuite periodic, astfel încât să asigure un echilibru între această nevoie de referenţial unic, denumit normă și dinamica evolutivă a limbii în utilizarea ei concretă, denumită uzaj. Misiunea acestei instituţii ar fi însă astăzi depăşită de anvergura realităţilor lingvistice, dacă nu s-ar limita la normare doar în domeniul limbii generale. În ce priveşte limbajele diferitelor ştiinţe şi domenii profesionale, limbaje specializate şi care constituie domeniul de studiu al disciplinei lingvistice denumite terminologie, standardizarea şi amenajarea lingvistică nu mai pot intra sub incidenţa Academiei Române. În fapt, terminologul este un profesionist al domeniului pe care îşi propune să-l studieze şi la a cărui funcţionalitate lingvistică îşi propune să contribuie, îndeosebi prin constituirea de dicţionare de specialitate. Un terminolog poate fi un filolog care a ales să se specializeze într-un anumit domeniu, cum ar fi ingineria autovehiculelor, dar exercitarea acestei profesii presupune o formare anume, un aparat conceptual şi demersuri specifice, însă cel mai adesea terminologul provine din rândul specialiştilor din domeniile respective, care au ales să-şi exercite competenţele în slujba limbajului specializat al domeniului. Cele mai notabile rezultate se obţin însă atunci când produsele terminologice sunt obţinute prin efort de echipă interdisciplinar.
Realitatea românească actuală din domeniul evocat, cel al ingineriei autovehiculelor, ridică din punct de vedere lingvistic problema necesităţii unei astfel de abordări, având în vedere următoarele elemente: evoluţia rapidă a domeniului, care este în mod necesar însoţită de apariţii lingvistice noi, contextul mondializării care presupune interferenţe lingvistice intense, preeminenţa limbii engleze ca limbă principală de vizibilitate a cercetării ştiinţifice. Tot acest context dinamic face ca nevoia de a vehicula în mod unitar termeni specifici de către specialiştii domeniului, atât în limba română cât şi în transferurile română/ engleză/ franceză/ germană şi invers să devină o nevoie evidentă.

În cadrul SIAR, rubrica „Terminologie” a fost lansată prin intermediul unui prim articol pe acest subiect, publicat în numărul 46 din martie 2018 al revistei Ingineria automobilului.

Contributorii sunt:
Laura CÎȚU, Adina MATROZI, Silvia BONCESCU – Departamentul de Limbi Străine Aplicate,
                                                                                                Universitatea din Pitești
Adrian CLENCI, Dinel POPA, Sebastian PÂRLAC – Departamentul Autovehicule și Transporturi,

                                                                                               Universitatea din Pitești
Ion PREDA – Departamentul de Autovehicule și Transporturi, Universitatea Transilvania din Brașov
Ioan TELEAGĂ – Renault Technologie Roumanie

„Mal nommer les choses c’est ajouter au malheur du monde” – Albert Camus
Obiectivul SIAR este să aducă în atenţie un corpus de termeni şi structuri din domeniul ingineriei autovehiculelor, să semnaleze aspecte lingvistice particulare ale modului de utilizare şi funcţionare al acestora în comunicarea de specialitate intra- şi inter-linguală, eventuale discontinuităţi şi, acolo unde este cazul, să stimuleze la reflecţie pentru soluţii unitare, în cadrul unui demers care ar putea avea ca finalitate standardizarea acestora.

Termeni / Comentarii / Link-uri

Observații / Imagini

Generalități

ro: vehicul
de: fahrzeug (termenul „vehikel” există în germană, dar se folosește exclusiv peiorativ)
en: vehicle
fr: véhicule

ro: autovehicul
de: kraftfahrzeug
en: (motor) vehicle
fr: véhicule (termenul „autovehicul” nu există şi nu a existat ca atare în limba franceză)

ro: automobil
de: (der) kraftwagen; automobil (rar) (substantivul „das automobil” este o formă elevată, este considerat chiar învechit şi are o frecvenţă de utilizare mai mică decât forma prescurtată „das auto”, folosită în limbajul uzual pentru a desemna „maşinapersonală, autoturismul)
en: automobile
fr: (voiture) automobile

ro: autoturism (în română, acest termen aparține registrului îngrijit – în viața curentă se utilizează mai rar)
de: personenkraftwagen; reisemobil (în germană, pentru „mașină” din vorbirea colocvială există termenii „das auto” sau „derwagen”)
en: automobile; (passenger) car(în engleză, „car” aparține registrului curent-familiar,ceea ce face că din acest punct de vedere, respectiv al nivelului de limbă, lui „car” îi corespunde în limba română „maşină”)
fr: voiture (de tourisme)

ro: autovehicule rutiere
de: straßenfahrzeugbau
en: road vehicles
fr: véhicules routiers (motorisés)

ro: ingineria autovehiculelor
de: fahrzeugtechnik
en: automotive engineering
fr: ingénierie d’automobiles

rIA 46/2018

langhetă versus culbutor

ro: langhetă versus culbutor
pentru că nici în franceză și nici în engleză, termenii prezentați – linguet vs. culbuteur – nu sunt sinonimi, ci trimit la două realități extra-lingvistice distincte, se propune acreditarea și utilizarea în mediile de specialiști ca unic termen corespondent în limba română a formei„langhetă
de:
en: end pivot rocker arm / fingerfollower versus center pivot rocker arm
fr: linguet versus culbuteur

rIA 48/2018

semelă

ro: semelă
se propune acreditarea și utilizarea de către specialiști, în lucrările de specialitate, ca unic termen corespondent în limba română a formei „semelă”; procedeul împrumuturilor franţuzeşti în domeniul tehnicii este de lungă tradiţie în limba română, deci, naturalizarea termenului „semelă” ar fi un proces lingvistic firesc
de:
en: bedplate
fr: carter semelle

rIA 49/2018

harshness

ro: harshness
Sigla NVH corespunde domeniului în care se studiază evoluţia zgomotelor (noise) și a vibraţiilor (vibrations) care apar în utilizarea vehiculelor, precum şi evaluarea/cuantificarea confortului acustic (harshness) al factorului uman.  Acesta din urmă, deși poate fi calculat sau măsurat fizic, este însă evaluat subiectiv de indivizi.
Deci, harshness-ul, adică un soi de „duritate sau rigiditate” a zgomotelor şi vibraţiilor exprimă, în fapt, caracterul subiectiv al perceperii acestor zgomote şi vibraţii, referindu-se la domeniul denumit psihoacustică.
Harshness este funcţional în domeniul muzicii, de unde ingineria l-a şi împrumutat, desemnând, de fapt, ceea ce ne este cunoscut ca fiind „timbru muzical”…
Analiza prezentată în numărul 50 al revistei noastre  pare mai degrabă să conducă la concluzia că efortul de abandon al lui harshness în discursul în limba română, în favoarea unei forme neaoşe, nu este neapărat cea mai fericită opţiune.Aşadar, opţiunea lingvistică realistă este acceptarea lui harshness – cuvânt uşor inconfortabil pentru tiparul limbii române, dar în mod cert securizant pentru terminologia automobilului. Decât să fie create ambiguităţi neproductive în manipularea unui concept care sună plăcut în comunicare, este preferabil să se recurgă la o formă lingvistică cu sens univoc.
de: rauheit / rauigkeit
en: Noise, Vibration and Harshness (NVH)
Harshness – un concept vehiculat ca atare în mai multe limbi de circulaţie, care cunoaşte în unele dintre ele şi corespondente autohtone – franceza, germana, în altele mai puţin  – româna
fr: rudesse

rIA 50/2019

draivabilitate

ro: draivabilitate
Acestă formă este soluţia lingvistică pe care o susţinem în vederea consacrării sale în limba română ca termen de specialitate pe baza unor argumente de ordin lingvistic: în primul rând, este mai economic decât o sintagmă formată din trei unităţi lingvistice (agrement de conducere); în al doilea rând, este suplu şi pertinent din punctul de vedere al mecanismelor lingvistice ale limbii române…
Aşadar, considerăm că termenul draivabilitate reprezintă o adaptare formală – morfologică şi fonetică, precum şi semantică, fericită şi prietenoasă în limba română a lui driv(e)ability.
de: fahrbarkeit / fahrvergnügen
en: driv(e)ability
fr: Agrément de conduite

rIA 53/2019

va urma